Japan Mania
WELCOME TO THIS FORUM!
FOR JOIN IN THIS TEAM, PRESS-->REGISTRER!


Hell Yes !
 
HomeHome  PortalPortal  CalendarCalendar  FAQFAQ  SearchSearch  UsergroupsUsergroups  RegisterRegister  Log inLog in  

Share | 
 

  Lectia de turca I

Go down 
AuthorMessage
Kagome
Designer
Designer
avatar

Libra Pig
Posts : 885
Points : 1267
Join date : 2010-10-29
Age : 22
Location : Hachioji, Tokyo, Japan

PostSubject: Lectia de turca I   Fri Nov 08, 2013 8:37 pm

Introducere


Gramatica

Odata ce te obisnuiesti cu stilul ei, gramatica limbii turce este simpla. Cu toate acestea, ea poate parea foarte dificila, structura ei fiind total diferita de structura limbilor indo-europene. Aceasta se datoreaza faptului ca limba turca apartine unei alte familii de limbi – Limbile Ural-Altaice. Unele dintre limbile similare limbii turce sunt: finlandeza, ungura, mongola, tatara, kazaka, uzbeka, japoneza, koreana... Unele diferente dintre limba romana si limba turca ar fi:
• Ordinea partilor de propozitie:
o O propozitie tipica in limba turca este asezata in felul urmator: (subiect + complement + verb)
 Arkadaşım [prietenul meu --> subiect] araba [masina -->complement] aldı [a luat/ a cumparat-->verb].
• Nu exista gen
o In limba turca nu exista articole si nici genuri asociate cu cuvintele.
o Pronumele personale nu au gen (Cuvantul din limba turca pentru „el”, „ea” este „o”)
• Armonia vocalelor
o Armonia vocalelor este o proprietate fundamentala a limbii turce. Regulile privind armonia vocalelor trebuie invatata inca de la inceput pentru ca de aceasta depinde aplicarea foarte multor reguli din gramatica limbii turce.
• Folosirea de sufixe
o Sufixele sunt folosite foarte mult in limba turca. Semnificatia prepozitiilor, a pronumelor personale si al timpurilor verbelor depinde de adaugarea acestor sufixe.
 Kalbimdesin [Esti in inima mea.]

Odata ce sunt invatate aceste diferente si regulile de baza de armonie, restul gramaticii este destul de simpla.


Sunetele

Un alt punct important este modul īn care cititi un text scris. In limba turca exista pentru fiecare litera un sunet aparte. Un caracter īntotdeauna reprezintă acelaşi sunet, indiferent de poziţia sa īn cuvānt sau caracterele de lāngă acesta. Prin urmare, este simpla citirea unui cuvānt pe care īl vedeti pentru prima dată, o dată ce sunteti familiarizaţi cu caracterele din alfabetul limbii turce.


Vocabular

Odată ce vă obisnuiti sau cel putin familiarizaţi cu regulile de armonie, principala provocare va fi de vocabular. Vocabularul limbii turce poate fi foarte dificil, deoarece cuvintele nu au nici o afinitate pentru limbi europene decāt cele cāteva cuvinte adaptate direct din aceste limbi.


Alfabetul

Alfabetul limbii turce este format din 29 de litere – 8 vocale şi 21 de consoane.
Fiecărei litere i se asociază exact un sunet care nu se schimbă niciodată.
Din alfabetul limbii turce lipsesc trei litere:
1. (Q-q)
2. (W-w)
3. (X-x)
4. La acestea se adaugă şi litera Ţ-ţ.

Există şase litere pe care nu le găsim īn limba romānă:
1. (Ē-ē)
2. (Ğ-ğ)
3. (I-ı)
4. (İ-i)
5. (Ö-ö)
6. (Ü-ü)

Literele alfabetului limbii turce şi sunetele asociate acestora le găsim īn tabelul următor:

Litera Pronunţia
A, a Aşa cum sună a īn cuvāntul „arici“.
B, b Aşa cum sună b īn cuvāntul „balon“.
C, c Aşa cum sună g (-i, -e, -iu) īn cuvintele „gem“, „girofar“, „giuvaier“.
Ē, ē Aşa cum sună ci, ce īn cuvintele „circ“, „cercei“.
D, d Aşa cum sună d īn cuvāntul „dovleac“.
E, e Aşa cum sună e īn cuvāntul „elevat“.
F, f Aşa cum sună f īn cuvāntul „fanfară“.
G, g Aşa cum sună g īn cuvāntul „gard“.
Ğ, ğ Acesta este un sunet foarte moale, care nu se pronunţă. Rolul lui este acela de a prelungi sunetul vocalei de dinaintea sa.
H, h Aşa cum sună h īn cuvāntul „hārtie“.
I, ı Aşa cum sună ī īn cuvāntul „īntāmplător“.
İ, i Aşa cum sună i īn cuvāntul „ianuarie“.
J, j Aşa cum sună j īn cuvāntul „joc“.
K, k Aşa cum sună c īn cuvāntul „cojoc“. Urmat de una din vocalele e sau i, grupul de litere se citeşte ca şi īn cuvintele „chenar“ sau „chiriaş“.
L, l Aşa cum sună l īn cuvāntul „lalea“.
M, m Aşa cum sună m īn cuvāntul „mamă“.
N, n Aşa cum sună n īn cuvāntul „ninsoare“.
O, o Aşa cum sună o īn cuvāntul „omenire“.
Ö, ö Aşa cum sună „Lįszló Tőkés“.

P, p Aşa cum sună p īn cuvāntul „polonic“.
R, r Aşa cum sună r īn cuvāntul „rāndunică“.
S, s Aşa cum sună s īn cuvāntul „sos“.
Ş, ş Aşa cum sună ş īn cuvāntul „şarpe“.
T, t Aşa cum sună t īn cuvāntul „tenis“.
U, u Aşa cum sună u īn cuvāntul „uşă“.
Ü, ü Aşa cum sună „München“.

V, v Aşa cum sună v īn cuvāntul „vioi“.
Y, y Aşa cum sună y īn cuvāntul „yală“.
Z, z Aşa cum sună z īn cuvāntul „zahăr“.



Numeralul

Formarea numeralelor in limba turcă este foarte simplă si seamănă cu cea īn limba romānă, cu excepţia unui lucru: īn limba turcă nu se folosesc conjuncţiile. Exemplu: 48 – patruzeci şi opt. Īn limba turcă: kırk (patruzeci) sekiz (opt). Deci fără conjuncţia „şi“.


0 sıfır 21 yirmi bir
1 bir 22 yirmi iki
2 iki 30 otuz
3 üē 40 kırk
4 dört 50 elli
5 beş 60 altmış
6 altı 70 yetmiş
7 yedi 8o seksen
8 sekiz 90 doksan
9 dokuz 100 yüz
10 on 137 yüz otuz yedi
11 on bir 200 iki yüz
12 on iki 300 üē yüz
13 on üē 1,000 bin
14 on dört 2,000 iki bin
15 on beş 10,000 on bin
16 on altı 25,000 yirmi beş bin
17 on yedi 1,000,000 bir milyon
18 on sekiz 1,000,000,000 bir milyar
19 on dokuz
20 yirmi

Haideţi să privim tabelul următor şi să observăm cum se formează numerele īn diferite cazuri:

58 --> elli sekiz 63 --> altmış üē 97 --> doksan yedi
104 --> yüz dört 148 --> yüz kırk sekiz 752 --> yedi yüz elli iki
1,765 --> bin yedi yüz altmış beş 48,392 --> kırk sekiz bin üē yüz doksan iki 305,018 --> üē yüz beş bin on sekiz
4,762,345,258 --> dört milyar yedi yüz altmış iki milyon üē yüz kırk beş bin iki yüz elli sekiz


Acum e timpul punerii īn practică...


Numărul Pronunţia īn limba turcă
4 dört

14 on dört

44 kırk dört

174 yüz yetmiş dört

629 altı yüz yirmi dokuz

724 yedi yüz yirmi dört

1,785 bin yedi yüz seksen beş

1,000,003 bir milyon üē

328 üē yüz yirmi sekiz

1,919 bin dokuz yüz on dokuz

2,004 iki bin dört

1,789 bin yedi yüz seksen dokuz


Un alt punct de menţionat aici ar fi acela ar citirii fracţiilor. Cea mai folosită formă de citire a „x.5“ este citirea numărului īntreg după care adăugarea lui „buēuk “, care inseamnă „jumătate“. Īn celelalte cazuri delimitarea zecimalelor de decimale se face prin folosirea termenului 'virgül , care īnseamnă „virgulă“. Mai jos avem unele exemple:

2.5 --> iki buēuk 274.5 --> iki yüz yetmiş dört buēuk 0.5 --> sıfır virgül beş
104.25 --> yüz dört virgül yirmi beş 14.8 --> on dört virgül sekiz 7.52 --> yedi virgül elli iki
1.705 --> bir virgül yedi yüz beş 48,012 --> kırk sekiz virgül sıfır on iki 305,008 --> üē yüz beş virgül sıfır sıfır sekiz

Acum, haideţi să aruncăm o privire asupra modului īn care sunt folosite numerele pentru a indica ordinea. Sufixul folosit īn indicarea ordinii este „-inci“ (se citeşte „-ingi“). Adăugānd aceasta la sfārşitul oricărui număr vom avea ordinea acelui obiect. O observaţie de făcut aici ar fi aceea că sufixul īşi schimbă forma īn funcţie de armonia vocalelor.


Primul --> birinci Al doilea --> ikinci (nu ikiinci, una dintre vocale cade atunci cānd se alătură două de acelaşi fel)
Al treilea --> üēüncü Al patrulea --> dördüncü
Al cincelea --> beşinci Al şaselea --> altıncı (din nou, nu scriem altııncı pentru că unul dintre cele două ı cade.)
Al şaptelea --> yedinci Al zecelea --> onuncu
Al 25-lea --> yirmi beşinci Al 50-lea --> ellinci (aceeaşi cădere de vocale)

Vreau să termin această parte dānd traducerea fracţiilor care denotă adjective. Acestea sunt:

Jumătate --> Yarım (Atenţie! Acest termen este folosit doar ca un adjectiv, cuvāntul buēuk este folosit cu aceeaşi īnsemnătate la citirea numerelor.
Sfert --> Ēeyrek


Cāteva exemple de propoziţii şi fraze cu folosirea acestor adjective:

Jumătate de oră --> yarım saat
Ia (cumpără) jumătate de pāine.--> Yarım ekmek al.
Ali a făcut un faul īn ultimul sfert. --> Ali son ēeyrekte bir faul yaptı.



Pronumele 1


Pronumele Personal

Aici aveţi traducerea īn limba turcă a pronumelor personale.
Aceste pronume sunt īn general omise īn propoziţii deoarece persoana este implicata īn adjective sau verbe din propoziţii. Ele sunt adesea folosite pentru a accentua persoana.


Eu ben Eu sunt adjectiv ben adjectiv-im
Tu sen Tu eşti adjectiv sen adjectiv-sin
el
ea o el \ea | este adjectiv o adjectiv
Noi biz Noi suntem adjectiv biz adjectiv-iz
Voi siz Voi sunteţi adjectiv siz adjectiv-siniz
Ei/ele onlar Ei/ele sunt adjectiv onlar adjectiv-ler


güzel --> frumos

Eu sunt frumos. --> Ben güzel-im. --> Güzelim. (Pronumele personal este implicit.)
Tu eşti frumos. --> Sen güzel-sin. --> Güzelsin.
El/ea este frumos/-oasă. --> O güzel. --> Güzel.
Noi suntem frumoşi. --> Biz güzel-iz. --> Güzeliz.
Voi sunteţi frumoşi. --> Siz güzel-siniz. --> Güzelsiniz.
Ei/ele sunt frumoşi/frumoase. --> Onlar güzel-ler. --> Güzeller.

Rău --> bad
Eu sunt rău/rea. --> Ben kötü-y-üm. --> Kötüyüm.
Tu esti rau/rea. --> Sen kötü-sün. --> Kötüsün.
El/ea este rau/rea --> O kötü. --> Kötü.
Noi suntem rai/rele. --> Biz kötü-y-üz. --> Kötüyüz.
Voi sunteti rai/rele. --> Siz kötü-siniz. --> Kötüsünüz.
Ei/ele sunt rai/rele. --> Onlar kötü-ler. --> Kötüler.

geliyor --> vine (a veni) (prezentul continuu)
Eu vin. --> Ben geliyor-um. --> Geliyorum.
Tu vi. --> Sen geliyor-sun. --> Geliyorsun.
El/ea vine. --> O geliyor. --> Geliyor.
Noi venim. --> Biz geliyor-uz. --> Geliyoruz.
Voi veniti. --> Siz geliyor-sunuz. --> Geliyorsunuz.
Ei/ele vin. --> Onlar geliyor-lar. --> Geliyorlar.

Zeynep e frumoasa. --> Zeynep güzel.
Ebru este foarte frumoasa. --> Ebru ēok güzel.
Ibrahim este rau.--> Ibrahim kötü.
Yusuf vine. --> Yusuf geliyor.



Pronume demonstrative

Acestea sunt pronumele folosite pentru obiecte.

Acesta/aceasta bu
Aceea/acela (intre acesta si acela) şu
Acela/aceea o
Acestea/acestia bunlar
Aceia/acelea (intre acestea si acelea) şunlar
Aceia/acelea onlar
kitap --> carte
Bu bir kitap. --> Aceasta este o carte.
Şu bir kitap. --> Aceea este o carte.
O bir kitap. --> Aceea este o carte.
Bunlar kitaplar. --> Acestea sunt carti.
Şunlar kitaplar. --> Acelea sunt carti.
Onlar kitaplar. --> Acelea sunt carti.



Pronumele posesiv

Pronumele personale posesive:

Al meu / a mea ben-im Substantivul meu/mea ben-im substantiv-im
At tau / a ta sen-in Substantivul tau/ta sen-in substantiv-in
Al lui
Al ei o-n-un / lui
Substantivul
\ ei o-n-un Substantiv-i
Al nostru biz-im Substantivul nostru biz-im Substantiv-imiz
Al vostru siz-in Substantivul vostru siz-in Substantiv-iniz
Al lor onlar-ın Substantivul lor onlar-ın substantiv-leri

De remarcat ca la „al lui/al ei“ s-a folosit o-n-un in loc de o-un. In limba turca nu se pot alatura doua vocale, asa ca in astfel de cazuri se adauga o consoana de legatura. In acest caz aceasta consoana este „n”.

ev --> casă
casa mea --> ben-im ev-im --> evim
casa ta --> sen-in ev-in --> evin
casa lui/ei --> o-n-in ev-i --> onun evi --> evi
casa noastra --> biz-im ev-imiz --> evimiz
casa voastra --> siz-in ev-iniz --> eviniz
casa lor --> onlar-ın ev-leri --> evleri

araba --> masina
masina mea --> ben-im araba-m --> arabam (sufixul -im devine -m atunci cand se alatura unei vocale deoarece in limba turca nu exista doua vocale alaturate intr-un singur cuvant)
masina ta --> sen-in araba-n --> araban
masina lui/ei --> o-n-in araba-s-ı --> onun arabası --> arabası
masina noastra --> biz-im araba-mız --> arabamız
masina voastra --> siz-in araba-nız --> arabanız
masina lor --> onlar-ın araba-ları --> arabaları

Pentru alte substantive in afara de acestea, este folosita intotdeauna persoana a treia.
Casa lui Gizem. --> Gizem'in evi
Masina lui Gizem. --> Gizem'in arabası
Casa mamei mele. --> Annemin evi
Pronume personale demonstrative:
Al acesteia bu-n-un
Al aceleia (intre acesteia si aceleia) şu-n-un
Al aceluia/aceleia o-n-un
Al acestora bunlar-ın
Al acelora şunlar-ın
Al acelora onlar-ın
Bunun evi --> Casa acestuia.
Şunun evi --> Casa aceluia/aceleia.
Onun evi --> Casa aceluia/aceleia.
Bunların evleri --> Casa acestora.
Şunların evleri --> Casa acelora.
Onların evleri --> Casa acelora.
Camera casei. --> Evin odası
Mancarea pisicii.--> Kedinin yemeği

• Pronumele personale (ben, sen, o, biz, siz, onlar)
• Pronumele demonstrative (bu, şu, o, bunlar, şunlar, onlar)
• Pronumele posesive
o Pronumele posesive personale (benim, senin, onun, bizim, sizin, onların)
o Pronumele posesive demonstrative (bunun, şunun, onun, bunların, şunların, onların)
• Pronumele reflexive (kendim, kendin, kendisi, kendimiz, kendiniz, kendileri)

Exista de asemenea si alte pronume folosite in diverse situatii, precum: toti, nimic...

Limba Romānă Limba Turcă

fiecare her
lucru şey
nici hiē
oricare herhangibir
Un, una bir
nişte bazı
tot bütün


Pronume

tot herşey
ceva birşey (singular)
birşeyler (plural)
nimic hiēbir şey
Oricare lucru herhangibir şey
toti herkes
cineva birisi (singular)
birileri (plural)
nimeni hiē kimse
oricine herhangi birisi
Toate aceste (bunların) hepsi
Toate acele (onların) hepsi
Noi toti hepimiz
Voi toti hepiniz
Niciunul,niciuna din acestea -- (bunların) hiēbiri
Niciunul, niciuna din acelea -- (onların) hiēbiri
Niciunul dintre noi hiēbirimiz
Niciunul dintre voi hiēbiriniz
Unele dintre acestea (bunların) bazıları
Unele dintre acelea (onların) bazıları
Unii, unele dintre noi bazılarımız
Unii, unele dintre voi bazılarınız

Cāteva exemple:

Nu fiecare floare miroase. --> Her ēiēek kokmaz.
Ce este acest lucru? --> Bu şey ne?
Nu a rămas nimic. --> Hiē kalmadı.
Unii studenţi sunt aici. --> Bazı öğrenciler burada.
Toţi studenţii sunt aici. --> Bütün öğrenciler burada.
Totul este īn ordine. --> Herşey yolunda.
Totul este aici. --> Herşey burada.
Īntreabă ceva. --> Birşey sor.
Nu am văzut nimic. --> Hiēbir şey görmedim.
Este ceva? --> Herhangibir şey var mı?
Toată lumea e aici? --> Herkes burada mı?
A venit cineva. --> Birisi geldi.
Nu a venit nimeni. --> Hiē kimse gelmedi.
Poate veni oricine. --> Herhangi birisi gelebilir.
Toate acestea sunt ale mele. --> Bunların hepsi benim.


Timpul

Haideţi să īncepem cu propoziţii simple de dialog īn ceea ce priveşte timpul, īntrebarea şi diferite răspunsuri.

Timpul – Limba romānă Limba turcă (Parantezele sunt doar pentru explicaţii)
Cāt e ceasul? Saat kaē?
Este ora 10. Saat on (10).
Este ora zece şi cinci. Saat onu (10-i) beş (5) geēiyor.
Este ora 5 şi 5 minute. Saat beşi (5-i) beş (5) geēiyor.
Este ora 6 şi 5 minute. Saat altıyı (6-[y]-i) beş (5) geēiyor.
Este ora 3 şi 5 minute. Saat üēü (3-i) beş (5) geēiyor.
Este ora 10 şi un sfert. Saat onu (10-i) ēeyrek (quarter) geēiyor.
Este ora 10 şi 20 minute. Saat onu (10-i) yirmi (20) geēiyor.
Este ora 10 jumătate. Saat on (10) buēuk (half).
Este ora 11 fără 25 de minute Saat on bire (11-e) yirmi beş (25) var.
Este ora 11 fără 20 de minute. Saat on bire (11-e) yirmi (20) var.
Este ora 11 fără un sfert. Saat on bire (11-e) ēeyrek (quarter) var.
Este ora 11 fără 10 minute. Saat on bire (11-e) on (10) var.
Este ora 11. Saat on bir (11).

Saat --> Oră
Kaē --> Cāt

Īntrebarea folosită pentru aflarea timpului este 'Saat kaē?' (cāt e ora?). Pentru a īntreba „cāte ore?“ spunem: 'Kaē saat?'. Pentru a răspunde trebuie să formulăm astfel: "Saat xxx.".
• Pentru a exprima minutele trecute (şi) folosim 'geēiyor'.
• Pentru a exprima minutele rămase (fără) folosim 'var'.
• Termenul pentru „jumătate“ este 'buēuk'.
• Termenul pentru „sfert“ este 'ēeyrek'.


2. Data

Zilele săptămānii şi lunile anului:
Limba romānă Limba turcă
Zilele săptămānii
Luni Pazartesi
Marţi Salı
Miercuri Ēarşamba
Joi Perşembe
Vineri Cuma
Sāmbătă Cumartesi
Duminică Pazar


Lunile anului

Ianuarie Ocak
Februarie Şubat
Martie Mart
Aprilie Nisan
Mai Mayıs
Iunie Haziran
Iulie Temmuz
August Ağustos
Septembrie Eylül
Octombrie Ekim
Noiembrie Kasım
Decembrie Aralık


2.1. Zilele săptămānii

Limba romānă Limba turcă
A. Ce zi e azi? A. Bugün günlerden ne?
B1. Azi e luni. B1. Bugün günlerden pazartesi.
B2. Luni. B2. Pazartesi.


Haideţi să analizăm părţile primei propoziţii:
bu --> această
gün --> zi
bugün --> astazi
günler --> zile
günlerden --> dintre zile
ne --> ce

[/url]
Back to top Go down
View user profile http://japanandkorea.wikiforum.ro
Kagome
Designer
Designer
avatar

Libra Pig
Posts : 885
Points : 1267
Join date : 2010-10-29
Age : 22
Location : Hachioji, Tokyo, Japan

PostSubject: Re: Lectia de turca I   Fri Nov 08, 2013 8:37 pm

2.2. Data

Pentru a īntreba data, spunem:
-Bugünün tarihi ne?
-24 Ekim 2009.

Vocabular:
bugün --> azi
tarih --> dată (de asemenea are şi sens de istorie īn alte contexte)
bugünün tarihi --> data de azi
ne --> ce
Răspunsul nu necesită prea multă explicaţie. Numărul zilei din lună, urmat de numele lunii, după care de an.


3. Anotimpurile
Limba romānă Limba turcă
primăvară bahar sau ilkbahar
vară yaz
toamnă sonbahar sau güz
iarnă kış


Dragoste

Limba turcă Limba romānă
aşkım Dragostea mea!
canım Sufletul meu!
bi tanem Unica mea!
hayatım Viaţa mea!
sevgilim Iubitul/iubita meu/mea!
balım Mierea mea!
tatlım Dulceaţa mea!
güzelim Frumoasa mea!
ēiēeğim Floarea mea!
gülüm Trandafirul meu!
meleğim Īngeraşul meu!



Limba turcă Limba romānă
Seni seviyorum. Te iubesc.
Seni ēok seviyorum. Te iubesc foarte mult.
Senden ēok hoşlanıyorum. Te plac foarte mult.
Benimle ēıkar mısın? Ai accepta să ieşi cu mine?
Benimle dans eder misin? Vrei să dansezi cu mine?
Benimle evlenir misin? Te căsătoreşti cu mine?
Evlenme teklifi. Propunere de căsătorie.
Nişanlı Logodnic, -ă
Rüyalarımın erkeğisin/kadınısın. Eşti femeia/bărbatul visurilor mele.
Seninle olmak istiyorum. Vreau să fiu cu tine.
Seninle kalmak istiyorum. Vreau să rămān cu tine.
Seni ēok özlüyorum. Imi lipseşti foarte mult.
Seni ēok özledim. Mi-e tare dor de tine.
Biraz daha kalabilir misin? Poţi să mai rămāi puţin?
Seni bir daha ne zaman göreceğim? Cānd te voi mai vedea?
Bir yerlerde buluşalım. Să ne īntālnim undeva.
Seni görmek istiyorum. Vreau să te văd.
Ēok güzelsin. Eşti foarte frumoasă.


Multumim sit-ului IslamulAzi pentru cursul de limba turca

[/url]
Back to top Go down
View user profile http://japanandkorea.wikiforum.ro
 
Lectia de turca I
Back to top 
Page 1 of 1

Permissions in this forum:You cannot reply to topics in this forum
Japan Mania :: ❤ Arhiva ❤ :: Arhiva forumului :: About instrumental :: Elecric-
Jump to: